Tulburări de respirație în somn

Aceste tulburări de caracterizează prin perturbarea respirației în timpul somnului. Apneea centrală primară în somn este o tulburare de etiologie necunoscută, caracterizată prin episoade recurente de oprire a respirației fără a fi însoțite de un efort de ventilație. Obișnuit, sunt relatate somnolență diurnă excesivă și dificultăți de respirație în timpul somnului. Nu există hipercapnie (pCO2>45 mm Hg), iar în timpul stării de veghe pCO2<40 mm Hg. Polisomnografia trebuie să descrie cinci sau mai multe episoade apneice pe oră pentru diagnostic. Apneea centrală datorită respirației Cheyne-Stokes constă în episoade recurente de apnee centrală și/sau hipopnee alternând cu hiperpnee prelungită care apar caracteristic în stadiile N, dar nu și R. Apnee centrală de altitudine înaltă poate să apară datorită altitudini mai mari de 4000m.

O formă secundară de apnee datorată consumului de substanță este asociată de obicei cu folosirea îndelungată (peste 2 luni) de opioide. Apneea obstructivă în somn este caracterizată prin obstrucția căilor aeriene care cauzează creșterea efortului respirator și ventilație inadecvată. La adult, pentru diagnostic sunt necesare episoade de apnee (oprirea respirației) sau de hipopnee(obstrucție parțială a căilor aeriene superioare), care durează cel puțin 10 secunde și care sunt de obicei asociate cu scăderea concentrației sanguine a oxigenului, sforăit și perturbarea somnului. Consecutiv, insomnia și somnolență excesivă sunt relatate frecvent.