Câteva cuvinte despre medicamente în insomnie

Pentru început, să clarificăm câțiva dintre termenii folosiți pentru descrierea medicamentelor pentru somn. Tehnic, ele se numesc „hipnotice” sau „hipnoinductoare”, popular „tablete de somn”. Acestea sunt luate seara, înainte de culcare. Unele dintre ele, precum Zolpidem-ul (Stilnox, Sanval) sau Zopiclona (Imovane), sunt folosite doar pentru tratamentul insomniei. Altele, precum benzodiazepinele sunt folosite în special pentru tratamentul altor afecțiuni, precum anxietatea sau epilepsia (Diazepam, Clonazepam, Alprazolam etc).

O altă categorie este reprezentată de medicația folosită în mod obișnuit pentru tratamentul depresiei, dar în doze mult mai mici (de exemplu: Doxepin, Trazodonă (Trittico)). Ele au avantajul că pot fi folosite pe termen lung (3-6 luni), dar efectul se instalează ceva mai încet decât în cazul benzodiazepinelor.

Pe lângă aceste medicamente care pot fi procurate doar cu rețetă medicală, există și medicamente care pot fi cumpărate fără prescripție medicală. Majoritatea dintre acestea conțin substanțe numite antihistaminice (de exemplu: Clorfeniramină), folosite pentru tratamentul alergiilor, și care au ca efect secundar somnolență. De precizat, că nu există date științifice care să arate că acestea sunt eficiente și sigure în tratamentul pe termen lung al insomniei. Mai mult, unele pot să ducă la dependență.

Există și produse bazate pe extracte de plante care sunt folosite pentru tratamentul insomniei. Majoritatea conțin extract de valeriană. Și în cazul lor, există puține date care să susțină eficacitatea lor în tratamentul insomniei cronice.  

În final, câteva cuvinte despre preparate bazate pe melatonină. Deși există persoane care îl recomandă în tratamentul insomniei, datele din literatură arată că nu este un preparat atât de eficient pe cât se crede în tratamentul insomniei, el fiind mai eficient în tratamentul tulburărilor ritmului circadian, precum cele care apar în urmă schimbărilor de fus orar.  

Cum influențează medicamentele somnul

Medicamentele pentru somn ne ajută să devenim mai relaxați și somnoroși, și ne pot ajuta pe termen scurt să dormim mai bine deoarece adormim mai ușor și ne trezim mai rar de-a lungul nopții. Efectele acestor medicamente variază în funcție de substanța conținută și de doza ei. Totuși, deși ele sunt eficiente pe termen scurt, pe termen lung au o serie de dezavantaje sau efecte adverse.  

Efectele adverse ale medicamentelor pentru somn

Este important să înțelegeți că medicamentele pentru somn nu afectează doar somnul: ele ne pot afecta și în timpul zilei, când nu dormim. Uneori, ele ne fac să ne simțim somnoroși dimineața sau anxioși în timpul zilei. Ele pot să ne afecteze și capacitatea de a face anumite activități în timpul zilei, precum condusul unui automobil. Tipul și severitatea acestor efecte sunt influențate atât de tipul medicamentului, cât și de doza lui.  

Deși puteți crede că medicamentele pentru somn ne ajută să avem energia necesară treburilor din ziua următoare, există puține date științifice în acest sens. În loc să ne îmbunătățească eficiența din timpul zilei, tabletele de somn mai degrabă ne vor afecta negativ memoria sau capacitatea de a ne concentra. Mai mult, există date care au demonstrat că benzodiazepinele (medicamente care se termină în „-am” sau „-pam”, precum diazemapam, bromazepam, nitrazepam, clonazepam, lorazepam, alprazolam, midazolam etc) ne afectează memoria, mai ales în timpul nopții. De exemplu, după ce luăm o tabletă de somn, ne putem trezi în timpul nopții, dar nu ne vom aminti dimineața acest lucru. Aceasta ar putea explica de ce mulți continuăm să folosim aceste medicamente, deși nu există dovezi obiective că ne mai ajută.  

În final, există o problemă specială cauzată de medicamentele pentru somn și anume faptul că, după întreruperea consumului lor, cauzează agravarea insomniei. Insomnia reapărută poate fi asociată cu senzații precum cea de frică, simptom care este temporar (pentru două sau trei nopți). Paradoxal, reapariția insomniei nu face decât să ne convingă ca nu putem dormi fără aceste medicamente și astfel, să ne încurajeze să continuăm să le folosim, chiar și dacă ne-am decis să întrerupem consumul medicamentelor pentru somn. Pe termen lung, folosirea lor duce la alt efect, și anume: dependență.  

Când ne ajută medicamentele pentru somn

Folosirea lor este recomandată pentru situații scurte, de câteva zile, dar nu mai mult de 3 săptămâni, în situații precum:

  • Episoade de insomnie acută în condiții de stres (de exemplu: doliu, intervenții chirurgicale, agravarea stării de sănătate); 
  • Insomnie temporară cauzată, de exemplu, de schimbarea de fus orar prin călătorii în țări îndepărtate.

Medicamentele pentru somn pot fi folosite și pentru a „sparge” cercul vicios al insomniei, în particular când insomnia este asociată cu anxietate legată de somn. În aceste situații, medicamentele trebuie utilizate doar pentru câteva nopți, și neapărat asociate cu metodele descrise de acest program.  

Când insomnia este asociată cu tulburări, precum depresia sau anxietatea, sau cu afecțiuni somatice care cauzează insomnie, fiind secundară sau consecutivă acestora, cel mai bine este să tratăm cauza insomniei și abia apoi să apelăm la medicamente pentru somn.

Nu în ultimul rând, odată ce îmbătrânim, trebuie să fim mai atenți când folosim medicamente pentru somn. Persoanele în vârstă sunt mult mai sensibile la efectele medicamentelor de somn, iar efectele secundare sunt mai severe, motiv pentru care dozele trebuie să fie mai mici decât în cazul persoanelor mai tinere.  

Cum devenim dependenți de medicamentele pentru somn

În general, medicamentele pentru somn sunt sigure și eficiente. Categoric nu toată lumea care le folosește va deveni dependentă de uzul lor. Riscul este crescut în cazul utilizării pe termen lung: dependența nu apare după câteva nopți.  

Majoritatea apelăm la medicamente pentru somn în perioade de boală, stres, internare în spital, sau când insomnia devine cronică. Dacă le folosim regulat, zi de zi, organismul se obișnuiește încet, încet, la medicament, fenomen numit toleranță. Aceasta înseamnă că efectul medicamentului va avea o durată mai scurtă și pentru a obține rezultatele inițiale, trebuie să creștem doza. Dacă ajungem la doza maximă, atunci situația se complică: medicamentul nu mai are efectul dorit, iar întreruperea lui duce la reapariția insomniei. Astfel, în loc să avem o singură problemă, avem două: insomnie și dependență de medicamentul pentru somn.

Din fericire, dependența pentru medicamentele pentru somn este mai degrabă psihologică decât fiziologică (diferită de dependența de alcool sau de droguri): devenim anxioși legat de întreruperea uzului de medicamente, lucru care ne afectează somnul. Odată ce învățați cum să vă controlați somnul, încrederea va crește și veți reuși să renunțați să folosiți medicamentele pentru somn.  

Medicamentele pentru somn nu tratează factorii care întrețin insomnia, ci mai degrabă îi maschează